Peştera Şugău este renumită datorită galeriilor strâmte şi formelor de speleoteme: stalactite conice, stalagmite, stalpi cu guler, stalactite fistulare, coralite etc. Deasemenea se pot studia splendidele cristalizări a calciului in forma aragonitică, precum şi formaţiuni helictitice.
Peştera Șugău este situată în Munțiii Giurgeului, pe versantul sudic al Muntelui Sipos (1568 m). Lungimea actuală, cartată, a peşterii este puţin peste 1 km, fiind cea mai semnificativă peşteră din Masivul Central al Carpaţilor Orientali.
Peştera este renumită datorită galeriilor strâmte şi formelor de speleoteme: stalactite conice, stalagmite, stalpi cu guler, stalactite fistulare, coralite etc. Deasemenea se pot studia splendidele cristalizări a calciului in forma aragonitică, precum şi formaţiuni helictitice.
Când a fost descoperită intrarea peşterii nu se ştie exact, dar sigur că localnicii au ştiut de acest “LIK” (denumire populară) de mai multe secole. În galeriile peşterii mişcăriile aerului sunt prezente constant, direcţia curentului fiind determinată de temperatura exterioară şi de oscilaţiile presiunii atmosferice. Şureiatul curentului de aer şi a pârâului care iese pe partea activă a contribuit la denumirea peşterii – Şugău.
Peştera Şugău poate fi împărţită în patru etaje de galerii dispuse pe mai multe nivele.
Deschis pentru vizitatori:
- În perioada 1 Iulie – 1 Septembrie, zilnic, între orele 10.00-17.00
- În perioada 1 Septembrie – 30 Iunie, sâmbătă şi duminică, conform unor discuții prealabile
- Este recomandată să ne contactaţi înainte de a vizita Situl.
Condiţii de vizitare:
- Taxa de intrare: 10 lei/adulţi şi 8 lei/copii
- Peştera este închisă, vizitarea se face cu ghizi doar în limita traseului turistic
- Tura se face cu lanterne şi lămpi electrice
- Temperatura este de 7 – 10 ° C
- Îmbrăcamintea este de preferat cea pentru drumeţii
- Pe parcursului itinerarului turistic sunt picurări din tavan
- Lungimea traseului turistic este de 300 m (150 m dus + 150 m întors)
- Durata vizitei este de 35 – 40 minute
- Îmbrăcămintea şi pantofii se pot murdări cu noroi
- Nu este recomandată pentru persoanele cu probleme locomotorii sau persoane claustrofobice
- Atingerea şi ruperea formaţiunilor este strict interzisă
Vizitarea Peşterii Şugău
Accesul la Peştera Şugău se face din localitatea Voşlăbeni, situat la 11 km distanţă de municipiul Gheorgheni, în direcţia Miercurea Ciuc. Înainte de planificarea excursiei vă rog să contactaţi referentul turistic ca să puteţi intra în peşteră.
Referent turistic: Simon László
Email: office@sugo.ro
Tel: +40 (0)744 701 815, +40 (0)741 131 019.
Descrierea
Aşezare şi poziţionare
Este situată în Grupa Centrală a Carpaților Orientali, Munţii Giurgeului, Masivul Şipoş- Piatra Ascuţită (1566 m), bazinul hidrografic al Mureşului Superior, fiind dezvoltat într- o lentilă de calcar cristalin cu intruziuni dolomitice. Acest strat petrografic are o lungime de 10 km, lăţime 2 km şi înălţime care pe alocuri depăşeşte 200 m. Peştera este poziţionată în partea sud- estică a Pietrei Şipoş, Galeria Principală având deschiderea la altitudinea de 1060 m.
Descoperirea peşterii
Galeria Activă a fost cunoscută cu mult timp în urmă care de fapt este Peştera Şugău propriuzis localnicii cunoşteau şi sub numele Gaură ( A lik). In toponimia din secuime „şugo” înseamnă şoptitor, şuierător întocmai acest murmur al pârâului subteran insoţit de foşnetul curentului de aer ce circulă între etajele superioare şi inferioare. Acest sunet era mai pronunţat înainte de anul 1934 deoarece această intrare avea dimensiuni mult mai mici, accesul fiind mai anevoios. În acest an Composesoratul din Valea- Strâmbă fiind conştient de importanţa turistică (încep investiţiile şi dezvoltarea staţiunii climaterice Lacul- Roşu) a unei peşteri execută lucrări de derocare măriind această intrare, a fost prima lucrare de acest gen din Ţinutul Secuiesc cu scopul de a pune în circulaţie turistică un mediu subteran. Tot în aceste timpuri se construieşte o cabană pentru cazarea turiştilor care îintr- un incendiu a fost distrus.
Peştera a fost cercetată încă din anii 1930 nu în mod speologic şi ştiinţific, zona fiind cotrobăită de căutătorii de comori. Legendane povesteşte,că în peşteră picură aur, găleţile se umplu cu acest material preţios din şapte în şapte ani. În anii următori iubitorii şi pasionanţii de drumeţii prin Romfeld Ákos senior şi Kemenes Jozsef au cercetat unele porţiuni din Galeria Activa, unde au descoperit un craniu de Ursus Spelaeus (mamifer dispărut în ultima glaciaţiune), care a fost predat muzeului din Cluj.
Cercetări mai aprofundate au fost făcute din 1961 de tehnicianul arhitect Buslig Lajos împreună cu Romfeld Ákos junior, din această perioadă a fost începută o cercetare sistematică a arealului carstic în mod speologic. În anul 1965 după o muncă dificilă s-a reuşit intrarea în Galeria Principală (etajul superior – Galeria Fosilă) prin truda Cercului de Speologi amatori „ Banyai Janos” , fiind executată prima hartă topografică. Tot în acest an este cercetată sub aspect biospeologic de Margareta Dumitrescu şi Traian Orghidan. Din anul 1974 împreună cu speologii din Gheorgheni cercetări aprofundate este făcută de geologul şi speologul Denes Istvan. În această perioadă se fac lucrări de amenajare a traseului turistic în Galeria Principală. Harta integrală a peşterii a fost făcută de cercetătorul amintit mai sus astfel lungimea peşterii ajunge la 1021 m.
Consiliul Popular al judeţului Harghita în anul 1980 conform deciziei numărul 12 din 14 aprilie, declară rezervaţie pe o suprafaţă de 17 hectare. Un alt act juridic administrativ recent referitor la ocrotirea peşterii şi a zonei apare în 1995 sub forma Hotărârii numărul 13 al Consiliului judeţean Harghita fiind intitulată „ Protecţia zonelor naturale şi a monumentelor naturii de pe zona judeţului Harghita”. Cu toate acestea după anii 1985 începe degradarea zonei, iată ce scrie Denes Istvan în revista „Speomond” al Federaţiei Române de Speologie numărul 9 şi 10 din 2004 şi 2005 : … „Din păcate în ultimele decenii această foarte importantă peşteră, formată în calcare cristaline dolomitice, contrar statutului de rezervaţie a fost distrusă de vizitatori, din cauza administrării neprofesionistă de către o persoană incompetentă tolerată de organele locale şi judeţene.” În anii 1978 – 1985 custodia peşterii a fost asigurată de cercul de speologi amatori Banyai Janos împreună cu echipa de tineret „Trogloditos” care funcţiona pe lângă Liceul Industrial Salomon Erno fiind condus şi înfiinţat de Crişan Hunor. În anii 1985 – 1990 custodia rezervaţiei era însărcinată C.S.A Speo Sugo care a fost o secţie a asociaţiei „Rapid” Suseni. Aceste perioade până în 2005 era sub supravegherea Muzeului local Gheorgheni şi a Muzeului judeţean Harghita ceea ce a dus la indiferenţă totală faţă de această zonă deosebit de importantă din punct de vedere speologic, biologic, ecologic şi geologic. Denes Istvan în cartea sa „Peşterile din secuime” editat în 2002 atrage atenţia asupra situaţiei din rezervatie …” Protecţia zonei carstice cu toate legile şi hotarârile au rămas doar pe hârtie. Ocolul silvic si muzeul din Gheorgheni niciodată nu a vrut să aplice regulamentele şi legile (13 / 1995), nu demult în spaţiul rezervaţiei au fost tăiaţi răşinoase de vârstă considerabilă , au fost executate lucrări de defrişare şi rărire a vegetatiei care pot duce la dezechilibrarea ecologică din peşteră.Trebuie în mod urgent rezolvate problemele de curăţenie din jurul refugiului şi a zonei , din cauza numărului crescut de turişti care vin în vizită. Peştera mai necesită cercetări ştiinţifice din punct de vedere biologic, geologic, hidrologic, dar dacă nu o să fie protejată nu mai rămane de studiat nimic.
Între timp harta completă este executată de Denes Istvan şi colaboratorii săi la care trebuie adăugată o galerie de 45 metri descoperită de C.S.A Speo Sugo sub hornul „S” din galeria de legătură cu partea activă a peşterii, de Reti Zsolt, Kinda Tibor fiind primii care au intrat. Cu aceasta peştera atinge 1065 metri. Odata cu aplicarea legii de retrocedare a pădurilor rezervaţia naturală şi speologică Peştera Sugo a intrat în posesia adevăratului proprietar Composesoratul din Valea Strâmbă, astfel că prin conţinutul său speologic prin valoarea ştiinţifică şi peisagistică a resurselor rezervaţia a devenit unul dintre cele mai mari ansambluri carstice din zonă. Statutul de arie protejată a rezervaţiei se referă la reţeaua subterana cu toate galeriile (goluri), săli, puţuri, hornuti, etc. Peşteri şi avene de dimensiuni mai mici aflat în jurul peşterii sau bazinul hidrologic al acestuia, vegetaţia deosebită a carstului acoperit cu diferite specii ocrotite.
Perimetrul de protecţie are scopul de a conserva elementele de ordin ştiinţific şi peisagistic care determină unitatea spaţială, funcţionarea carstică, geodiversitatea şi biodiversitatea rezervaţiei.
În prezent custodia rezervaţiei este asigurata de Asociaţia Lacu Roşu Adventure (Gyilkosto Adventure) din Gheorgheni. Aceasta asociaţie s-a format în 2005 cu scopul de a contribui în rezolvarea problemelor legate de părotecţia mediului cu membrii formaţi în domeniul speologiei, biologiei, geologiei şi educaţional. Asigurarea protecţiei rezervaţiei naturale şi a perimetrului este asigurată de către custozi, care au găsit sprijinul autorităţilor locale şi cu proprietarul ariei, Composesoratul Valea Strâmbă. În conformitate cu legislaţia de mediu şi planul de management al ariei protejate în februarie 2006 prin concursul organizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, Asociaţia Lacu Roşu Adventure a devenit custode legal şi a început administrarea rezervaţiei naturale şi speologice Peştera Sugău cu o suprafaţă de 17 hectare.
Pentru managementul rezervaţiei au fost accesate fonduri locale, judeţene şi naţionale şi cu contribuţia vizitatorilor toate programele au fost îndeplinite în mod exemplar ceea ce a dus această arie protejată să intre în circuitul de turism ecologic sub stricta supraveghere a ghizilor şi custozilor.
Date geografice:
- Coordonate geografice 46° , 40 ‘ / 25° 30 ‘
- Lungime 1021 metri (plus 45 metri)
- Diferenţa de nivel 67 metri (minus 60 plus 7)
- Extensie 142 metri
- Intrare în Galeria Principală la altitudinea de 1060 metri
- Ieşirea din Galeria Activă la altitudinea de 993 metri
Descrierea peşterii
Peştera Şugău poate fi împărţită în patru etaje de galerii dispuse pe mai multe nivele. Astfel putem deosebi Galeria Principală (Ramura nr. 1 Uscat) cu o intrare protejată cu grilaj metalic.
Prima sală numită „ Vestiar” continuă cu „ Sala Sfatului”, urmat de „ Culoarul Descoperitorilor. Aici ne întâlnim cu adevărata faţă a unei peşteri formată în calcar cu interesante speleoteme cu forme specifice : Meduza, Şirul de stâlpi, Bastionul, Broasca ţestoasă cu Delfinul, Lumea fermecată.
În tavan putem admira forme de coroziune ca „ Ochii bufniţei uriaşe”. Ramificaţia sudică continuă cu sala Hornurilor, Sala lui Edmund şi Sala Muzicii. O alta ramificaţie se deschide din Sala Buzduganelor denumită Braţul Preaplin. Această sală adăposteşte stalactite, stalagmite şi coloane cu aspect gulerat care sunt martorii unui fost lac subteran aducând unicitate în geomorfismul peşterii.
Braţul Preaplin este un târâtor anevoios de 40 metri care continuă cu săli deosebit de ornamentate: Sala Stâlpului cu o coloană înaltă de 4 metri şi diametrul de 0,8 metri. Această coloană poartă mărturia mişcărilor tectonice fiind tăiată în mijloc şi totodata este şi cea mai înaltă formaţiune din peşteră. Tot aici la fiecare pas putem admira speleoteme splendide cum ar fi Candelabrul Minunat, Pagoda şi altele. Această zonă este declarată rezervaţie interioară şi ocrotită scos din circuitul turistic tocmai pentru conservarea ei.
Nivelurile inferioare sunt greu accesibile, labirintice urmate cu lărgiri formaste în diaclază propice şi accesibil celor care doresc să practice un turism extrem. Aceste denumiri fanteziste au fost date de primii descoperitori dar este importanta geneza acestora care ne da informaţii climatice, tectonice, hidrologice, geologice, mineralogice ceea ce ne captează fascinaţia obligandu-ne la stimă şi respect faţa de munca neostenită a naturii.
Legenda Peşterii Şugău
Poveştiile populare au colorat întâmplăriile adevărate, contribuind la naşterea legendei Peşterii Şugău. Márton Tarisznyás muzeolog şi profesor de istorie a adunat numeroase legende din regiune, inclusiv legenda Peşterii Sugău.
Conform acesteia Peştera Şugău este legată de o altă peşteră la graniţa cu Trei Fântâni. În peşteră “picură aurul” şi este captat în găleţi. În şapte ani trei găleţi se umplă cu aur, ce nu poate fii găsit şi luat, numai de foarte puţini. La sfârşitul secolului XIX a venit o femeie şi doi bărbaţi după aur, s-au arătat numai în momente bine determinate, în fiecare şapte ani vineri seara înainte de Rusalii sau în noptea sfântului Ioan. Ca să înşeală lumea caii lor au fost potcoviţi invers. Foarte mulţi au stat la pândă în momentele aşteptate ca să descopere identitatea celor trei, însă au eşauat din cauză că nu au ştiut precis când se termină cei 7 ani.
Vizitarea peşterii
În 1934 Composesoratul din Valea Strâmbă fiind conştient de importanţa turistică a peşterii execută lucrări de derocare măriind intrarea în Galeria Activă. Acesta a fost prima lucrare de acest gen din Ţinutul Secuiesc, cu scopul de a pune în circulaţie turistică un mediu subteran. Tot atunci se construieşte o cabană pentru cazarea turiştilor. Acesta din urmă a fost distrus întrun incendiu.
Turismul speologic, vizitarea peşterii devine mai atractivă după descoperirea nivelului fosil în 1965. Galeria Principală cu speleotemele sale variate, este deschisă vizitatorilor în anii ’70. Este amenajată un traseu turistic de circa 150m, pe care o folosim şi azi.
