Malnaș Băi – Málnásfürdő

                Malnaș-Băi (maghiară Málnásfürdő) este un sat în județul Covasna, la poalele munților Baraolt. Aparține de comuna Malnaș. Stațiunbe balneoclimaterică cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, izotone și bicarbonatate, clorurate, sodice, carbogazoase, hipotone; recomandate în cura afecțiunilor digestive și renale.

Principala cale de acces în Malnaș-Băi este pe drumul european E 575 (DN 12). Localitatea are stație de cale ferată pe linia 400.

Reşedinţa comunei Malnaş, satul Malnaş, este situată pe Malul Oltului, între Munţii Baraolt şi Munţii Bodoc, de a lungul drumului naţional E 575 (DN-12). Are staţie de cale ferată pe linia 400, iar Malnaş-Băi are gară proprie. Se află la 17 km de Sfântu-Gheorghe. Formează o unitate administrativă împreună cu Malnaş-Băi, staţiune situată la 3 km de satul Malnaş, şi localitatea Valea Zălanului, izolat în inima munţilor Baraolt, la 10 km de reşedinţa comună. În prezent se modernizează drumul de legătură dinspre Malnaş spre Valea Zălanului.

Malnaş-Bãi este situata pe malul drept al raului Olt, într-o frumoasã depresiune de la poalele Munţilor Bodoc si Baraolt, la o altitudine de 505 metri si la 22 de km distanta de Sfantul Gheorghe. Zona este foarte bogata in izvoare de apa minerale si izvoare cu valori curative. Staţiunea a început sa se dezvolte în perioada când familia Semsey o administra. Din anul 1865 staţiunea are renume şi mulţi vizitatori. Staţiunea se bucura de un climat temperat continental, cu mase atmosferice relativ umede. Temperatura medie este cuprinsa între 7-8 grade Celsius.

Malnas Bai este recomandatã în tratamentul unor afecţiuni digestive (gastrite cronice, ulcer), afecţiuni hepatice (hepatite, coleciste, pancreatitã cronicã), afecţiuni cardio-vasculare (arteriopatie, cardiopatie cronicã, hipertensiune arteriala). Numele satului Malnaş este menţionat în scris pentru prima oară în 1366 (Malnas). În 1690 apare sub forma Málnás. Valea Zălanului este o localitate mai tânără, fiind consemnată pentru prima oară în 1740, sub numele de Zalányi Evegcsür. Localitatea Malnaş-Băi s-a format în mijlocul secolului al XIX-lea. Literatura de specialitate cunoaşte vestigii din epoca de bronz şi de fier găsite pe teritoriul satului Malnaş. Pe platoul Herecz, deasupra satului, se află ruinele cetăţii medievale Herecz. În urma săpăturilor arheologice efectuate pe teritoriul cetăţii s-a găsit un dinar de argint din perioada regelui maghiar András al II-lea, făcând posibilă datarea cetăţii pentru sfârşitul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea. Balneo-Research Journal Vol.2, Nr.1, 2011 63 Din hotarele localităţii Malnaş s-au scos la lumină obiecte de ceramică din era neoliticului. Drumul roman orientat spre depresiunea Ciucului a urmat cursul râului Olt. În vecinătatea satului Malnaş, pe teritoriul actualului sat Olteni, a existat o tabără militară a romanilor (un castrum). Teritoriul satului Valea Zălanului era o zonă împădurită, ce în 1692 aparţinea de localitatea Zălan, având numele de Egyedmezeje.

În 1694 familia Kálnoky din Valea Crişului a construit aici o fabrică de sticlă, care a fost prima fabrică de acest gen din Transilvania. În această fabrică s-a confecţionat sticla colorată pentru ferestrele bisericii Sf. Mihail din Cluj şi Biserica Neagră din Braşov. În 1860 fabrica a fost distrusă de un incendiu şi nu s-a reconstruit. Câteva produse ale fabricii sunt păstrate în Muzeul Naţional Secuiesc, altele în colacţia personală a localnicului Karácsony Zoltán. În 1873 s-a alcătuit o asociaţie pentru utilizarea raţională a bogăţiilor comunei: izvoarele de apă minerală, şi gazele cu proprietăţi terapeutice. În 1891 au fost construite primele băi cu apă caldă, în 1896 o fabrică de carbogazoase, iar începînd cu 1904 a funcţionat şi un punct de îmbuteliere a apei minerale. Din anul 1907 această preocupare a fost preluată de asociaţia Siculia SA.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, în partea de nord a satului Malnaş s-au deschis cariere de piatră, de unde s-au extras roci de andezit, folosite în construcţii. Ca urmare a acestui fapt sa dezvoltat şi sculptura în piatră. În perioada interbelică, dar şi între anii 1950-1989, băile Malnaş-Băi, unitatea de îmbuteliere a apei minerale şi a acidului carbogazos au reprezentat surse de venit pentru localnici. În localitate a funcţionat şi un sanatoriu, care folosea apele izvoarelor Ilona, Mioara, Central, Victoria şi a Fântânei Centrale. Din nefericire, după schimbarea regimului din 1989, băile au ajuns în paragină. În prezent se îmbuteliază doar apa minerală „Perla Covasnei” şi acidul carbogazos.

În această localitate există numeroase izvoare de ape minerale alcaline şi sărate (Ánási, Bugyogó, Karácsony, Csuklyoni, Nádasi, Kerkedombi, etc). Peste tot subsolul este bogat în dioxid de carbon gata să fie exploatat. În apa pârâului Tekse din Valea Zălanului trăiesc păstrăvi şi deseori putem vedea berze negre în locurile liniştite.

La Malnaş-Băi se află cel mai valoros monument industrial al regiunii: un şir de instalaţii de îmbuteliere, construit în anul 1863, care este şi astăzi în stare de funcţionare. Biserica catolică din Valea Zălanului a fost construită în 1863, purtând hramul Maicii Domnului. Un clopot al bisericii datează din 1750.

 

Cele mai vechi dovezi despre locuitorii așezământului de la confluența pârâului Șomoș cu râul Olt datează din anul 4460 î.Hr., arheologii descoperind aici vase de ceramică aparținând culturilor Coțofeni și Wietenberg. Prima mențiune documentară a stațiunii Malnaș-Băi apare însă abia în 1759, în timpul unui recensământ. Faima băilor de la Malnaș a crescut în a doua jumătate a secolului XIX, odată cu investițiile mai multor familii nobiliare maghiare. În 1873, Malnaș-Băi a primit oficial statutul de stațiune balneară. La acea vreme, aici funcționau băile Venus, bogate în dioxid de carbon, baia feruginoasă Neptun, băile calde feroase și cele pe bază de nămol.

Pe lângă băile terapeutice, medicii recomandau apa izvorului Maria de la Malnaș pentru cure interne, în tratarea afecțiunilor digestive și respiratorii. În 1903 Ministerul de Interne al Regatului Ungariei a atestat prin decret proprietățile curative ale izvorului Maria, certificat ca sursă naturală de apă minerală cu efecte medicinale. Un an mai târziu societatea pe acțiuni Siculia, deținută de o familie nobiliară din Budapesta, a dezvoltat propria linie de îmbuteliere a apei minerale din izvorul Maria. Astfel, la începutul secolului XX, apa de la Malnaș era comercializată în 34 de orașe din 6 țări: România, Ungaria, Austria, Italia, Bulgaria și Turcia. Proprietățile curative ale apei au fost testate chiar de Franz Joseph al Austriei, pentru tratarea laringitei, la îndemnul medicului său.

Despre frumusețile stațiunii și beneficiile curelor de la Malnaș-Băi au scris poetul Ion Minulescu și criticul literar Perpessicius.

Băile terapeutice și fabrica de îmbuteliere a apei minerale au reprezentat principala sursă de venituri pentru populația din zonă până în anul 1989. După căderea regimului comunist, soarta stațiunii a intrat în derivă. Încercarea autorităților de a atrage un grup de investitori suedezi a eșuat, iar stațiunea Malnaș a fost complet abandonată. Băile reci amenajate cu mai bine de două secole înainte de localnici, dar și micul muzeu Casa Satului au fost demolate, iar apa minerală din izvorul Maria a dispărut de pe piață. În 2013, în urma unor investiții considerabile în reabilitarea izvorului și în renovarea fabricii de îmbuteliere, apa minerală a izvorului Maria a primit o nouă identitate: Malnaș Aqua Telluris – un produs terapeutic într-un ambalaj inovator din ceramică, menit să conserve proprietățile care i-au adus faima secole de-a rândul.

Obiective turistice

Vizitatorii pot admira la Malnaș impresionante monumente de cult: Biserica Catolică din secolul al XIX-lea, Biserica Ortodoxă Nașterea Maicii Domnului (în altar se află o icoană cu foiță de aur și argint reprezentând-o pe Maica Domnului îndurerată. Icoana a fost adusă de la Muntele Athos de un creștin din Rusia, după ce a fost salvată de sub dărâmăturile unei mănăstiri bombardate) și Biserica Reformată.

Turiștii interesați de drumeții au posibilitatea de a alege mai multe trasee marcate pentru a ajunge în Munții Bodoc și Baraolt. În stațiune, se mai pot vizita izvoarele Mioara și Ileana și fostele băi terapeutice.

 

Centrul de băi, Malaș-Băi